Impresii de la Ziua Portilor Deschise la Montessori Kindergarden

Ne pregatim incet-incet pentru o noua etapa din viata junioarei Olivia care acum are 1 an si 1 luna. Felul ei de a fi, sociabil si empatic, felul nostru de a fi in relatia cu ea, dar si strategia Montessori de a creste mici adulti, ne-au determinat sa ne orientam spre o astfel de gradinita.

Montessori Kindergarden

Cum in acesta perioada ne cautam si apartament in zona Muncii, Ziua Portilor Deschise de la Montessori Kindergarden a picat chiar la fix. Daca nu se organiza, tot imi doream sa stabilesc o vizita mai ales pentru ca am auzit lucruri foarte bune despre acesta gradinita si despre toate gradinitele Montessori care au si scoala. Da, este o garantie ca aceste institutii au educatori si profesori formati in stil Montessori. Iar daca aveti dubii, ii puteti cauta dupa nume aici.

De ce stilul Montessori? Pentru ca stim din familie ce bine si ce frumos se dezvolta copilul in momentul in care invata lucruri de-ale vietii (de ex.: sa-si puna apa in cana, sa faca un fresh, sa puna masa si apoi sa o stranga). Sunt deprinderi care il ajuta foarte mult pe copil, ii dau incredere in el si il formeaza frumos in societate. Pentru noi, adultii, Montessori nu trebuie sa fie un tel (merge X copil acolo, trebuie sa-l duc si eu), ci o bucurie de a-l observa pe copil cum devine responsabil pentru ceea ce face si empatic cu cei din jur.

Cum a decurs vizita la Montessori Kindergarden. Inainte de a ajunge aici, am apreciat comunicarea online. M-am inscris printr-un e-mail si imediat a venit confirmarea inscrierii. Apoi, in ziua evenimentului, am primit pe e-mail toate detaliile intalnirii. Astfel ca in momentul in care am ajuns aici, am stiut chiar si unde este cosul cu protectiile de plastic pentru incaltaminte :). Directoarea, Ana-Maria Brezniceanu, a sosit destul de repede si am apreciat tare mult acesta punctualitate. Venea de la Ziua Portilor deschise pentru scoala Montessori. De regula, simt acei oameni buni, care sfintesc locul cu vocatia lor inca de la inceput, dupa voce, dupa primele vorbe. Si am urmat-o asa frumos pana in clasa de la ultimul etaj unde am stat la povesti ca niste copii mari. Mai lipsea semineul. 🙂

Voi sintetiza aici ideile Anei despre tinutul Montessori:

  • Montessori Kindergarden are educatori si profesori formati AMI. Voi detalia ce inseamna. Conform site-ului http://montessori.org.ro/, cursurile AMI (Asociatia Montessori Internationale, fondata în 1929 de catre Dr Maria Montessori) sunt recunoscute international pentru standardele inalte si pentru autenticitatea lor.
    Profesorii urmeaza un modul de 900 de ore de formare (dintre care peste 200 de ore sunt practice), in conditiile in care un masterat in Romania are cam 650 de ore.
  • Una dintre provocarile practice pe care ni le-a povestit Ana este observarea a doi copii, fiecare cu activitati diferite. Si era nevoie sa scrie despre fiecare cam in acelasi timp. Niciunul dintre ei nu statea, desi la un moment dat avea acesta impresie.  Acelasi lucru se intampla si la clasa, iar educatoarea se asaza cu spatele la un perete sau la un geam astfel incat sa-i poata vedea pe toti. Niciun copil nu sta in spatele ei.
  • La Montessori, fiecare copil este abordat in functie de felul sau de a fi, in functie de ritmul sau. Profesorii lucreaza cu fiecare in parte.
  • Lectiile nu se desfasoara dupa tipicul pe care il stim noi de la gradinita sau de la scoala. Predarea era una dintre cele mai lungi parti la clasa. Invatarea o faceam, de obicei, acasa, iar la clasa mergeam pentru Evaluare.
    La Montessori lucrurile se desfasoara diferit.
    Predarea este scurta, cat sa atraga copilul. Sa-i starneasca curiozitatea. De exemplu, unui copil de 2-3 ani i se pun in fata 3 cuburi de culori diferite: albastru, rosu si galben. Partea de invatare e cea mai frumoasa: “Ascunde cubul albastru!”, “Ascunde cubul galben!”. Si evaluarea: “Ce culoare este aceasta?”
  • Cum pun copiii atat de mici apa in pahar? O sa fiti uimiti, dar incep mai intai cu boabe de fasole pentru a-si deprinde acesta abilitate, apoi cu recipiente mici din care pun apa. Educatoarele fac pauze cand le arata cum sa toarne tocmai pentru a puncta acesta moment care are nevoie de concentrare.
  • De ce e atat de liniste? Este intrebarea instalatorilor care vin sa repare cate ceva prin gradinita. Unde sunt copiii? Ei, bine, copiii de la Montessori sunt atat de absorbiti de ceea ce fac incat nu se aud cand vin instalatorii.

Cum s-a comportat copilul

S-a comportat surprinzator de bine. Venisem pregatiti cu manduca, sa tinem copilul, ca nu cumva sa deranjeze pe cineva :)). Evident ca planul de acasa a fost dat peste cap. Olivia a vazut o fetita, prezenta si ea la eveniment, si taras-grapis la ea. A urmat un schimb de perne cu fetita, un schimb de perne cu directoarea, zambete, o intrecere de mers de-a busilea. Apoi a inspectat rafturile din spatele clasei, a vrut sa deguste niste pamant de flori, dar am fost pe faza si am ridicat plantele numaidecat. Apoi a ajuns la un bol cu margele pe care le-a imprastiat si atunci sa ne vezi cum le-am adunat instant.
Programul a inclus si aranjatul scaunelor si inspectarea altor rafturi. La un moment dat statea atat de linistita, ascunsa dupa o mamica, incat ne-am intrebat unde e copilul. Cand ne-am mutat intr-o alta sala, s-a jucat atat de bine cu prietena ei. Ne uitam din cand in cand sa nu bage vreun obiect prea mic in gura. Cu asa premise, am prins curaj sa revenim la gradinita. 🙂

Criterii de admitere

Plecasem de acasa cu o fisa de evaluare a gradintei, downloadata de pe un blog unde am mai citit impresii despre gradinite. Dar Ana a povestit asa de frumos, incat nu am mai putut sa ma tin de lista. Pentru ca eram cu ochii pe copil tot timpul, am avut senzatia ca am mai pierdut din informatii, asa ca la final am facut o lista de concluzii cu ea:

  • Varsta minima de admitere este de 2 ani. Ne doream sa o inscriem pe Olivia chiar mai devreme de 2 ani, dar Ana ne-a spus sincer ca nu are “infrastructura” necesara pentru copii atat de mici. Isi doreste sa faca lucrurile ca la carte cand le face. 🙂
  • Pentru februarie-martie 2018, nu mai sunt locuri, doar daca se retrage cineva. Cel mai sigur este sa incercati pentru septembrie 2018.
  • Parintii care s-au inscris si au participat la Ziua Portilor Deschise au prioritate la inscriere.
  • Interviul cu parintii este proba de admitere. Este important ca parintii sa se potriveasca si ei stilului Montessori, nu doar copilul. Pentru a intelege mai bine, Ana ne-a desenat un grafic, unde a aratat ca exista extremele: parinti foarte autoritari si parinti foarte permisivi/blanzi. Exista si parinti permisivi/blanzi pentru ca ei au fost crescuti intr-un stil autoritar, dar si parinti care adopta fermitatea cu blandete. Cei din urma mentionati, sunt parintii care se incadreaza in stilul Montessori.

Cat dureaza acomodarea: Ana ne-a transmis asa un optimism legat de acomodare. Acomodarea medie este de 2-3 saptamani, timp in care parintele/bunicii sunt rugati sa stea prin preajma. Educatoarea are strategie, ia copilul si merg sa pregateasca un fresh pe care il servesc oaspetelui (mama/tata/bunica), apoi ii prezinta obiecte, lucruri, activitati. Cea mai lunga acomodare a avut-o o fetita – 3 luni de zile.

Bine de stiut

  • Programul scurt pana la 14.00 (cu masa inclusa) este 1650 lei. Daca alegeti programul pana la ora 16.00, veti plati 1850 lei, iar pana la 18.00, costul este 2000 lei. Cei care aleg scoala Montessori platesc 2300 lei, bani in care sunt incluse si rechizitele.
  • Pranzul si gustarea de la 4 pm sunt pregatite de echipa lui Marius Tudosiei (Bacania Veche). Se tine cont de alergiile copiilor, nu de mofturi.
  • Luna august este dedicata vacantei. Sfatul este sa nu incercati sa acomodati copiii din luna iunie/iulie, avand in vedere aceasta vacanta.

Gradinita mi-a lasat o impresie foarte buna si aici ma refer la profesori si curatenie. Atmosfera si mobilierul transmit caldura, atmosfera familiala, stil Ikea. Clasele sunt mici, dotate ca un living – cu partea de bucatarie (unde copiii isi pun singuri apa, isi spala fructe) si partea de activitati. Pe langa livinguri, exista camerele de dormit, dotate cu paturi pentru fiecare copil. La ora de somn, li se pune muzica clasica in surdina si li se citeste o poveste. Strategie, ce sa mai. :). Lenjeria se schimba de 2 ori pe saptamana, Ana a fost transparenta cu noi si ne-a aratat si un dormitor pozitionat la subsol care a fost motivul unor parinti de a refuza gradinita. Vestea buna este ca gradinita se va muta din sediul de pe Tepes Voda 79, cel mai probabil in decembrie-ianuarie, asa ca acest dormitor nu va mai exista. Noul sediu este in zona Iancului si se pare ca e mai mare decat actualul, ceea ce creeaza si premisele suplimentarii locurilor.

Am plecat cu stare atat de buna de la gradinita, m-am simtit mai bogata si cu timpul investit in ceva bun. Am primit chiar si insight-uri despre ce alte gradinite putem alege daca nu ne vom putea coordona cu cea vizitata.

Concluzia intalnirii a apartinut unui tatic: Eu de ce nu am fost crescut in stil Montessori? 🙂

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather